“Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul” – sloganul Anului european al patrimoniului cultural 2018 – se regăseşte cum nu se putea mai bine în titlul unui nou proiect al Asociaţiei Alumnus Club UNESCO din Bucureşti, proiectul Future Folk. Este o iniţiativă care îşi propune să contribuie la revitalizarea şi promovarea patrimoniului cultural imaterial al zonei de sud a României, urmând să pună în valoare prin design contemporan o piesă esenţială a acestuia – costumul tradiţional.
Nu numai costumul românesc, atât de bogat în forme şi sensuri, ci şi costumele tradiţionale specifice minorităţilor naţionale, poate mai puţin cunoscute, dar la fel de frumoase şi încărcate de simboluri străvechi.
Cum pot recepta tinerii de astăzi aceste valori, care poate li se par ieşite din uzul cotidian, cum putem păstra această moştenire pentru generaţiile viitoare? Iată două întrebări la care încearcă să răspundă asociaţiile şi instituţiile implicate în proiectul Future Folk, proiect care a fost agreat şi urmează să fie sprijinit printr-o finanţare nerambursabilă acordată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Partenerii s-au reunit în ziua de 22 februarie a. c. la noul spaţiu muzeal din Palatul Primăverii – expoziţia permanentă “Casa Ceauşescu” – unde au avut prilejul să poarte un prim dialog. Între participanţi s-au aflat: deputatul Dragoş – Gabriel Zisopol, chestorul Camerei Deputaţilor, preşedintele Uniunii Elene din România; Béla Dan Krizbai, vicepreşedintele Institutului Cultural Român; Silviu Feodor, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România; Gabriela Alina Andrei, director adjunct al Centrului pentru Tineret al Municipiului Bucureşti; Georgiana Onoiu, şef secţie Tezaurizare patrimoniu cultural la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti; Roxana Amzăr Gheorghe, realizator la Televiziunea Română, Secţia Alte Minorităţi; Tamara Susoi, şef serviciu Marketing şi promovare spectacole la Teatrul Odeon; Susana Pletea, director editorial la Grupul de presă Burda România.
Cum pot recepta tinerii de astăzi aceste valori, care poate li se par ieşite din uzul cotidian, cum putem păstra această moştenire pentru generaţiile viitoare? Iată două întrebări la care încearcă să răspundă asociaţiile şi instituţiile implicate în proiectul Future Folk, proiect care a fost agreat şi urmează să fie sprijinit printr-o finanţare nerambursabilă acordată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Partenerii s-au reunit în ziua de 22 februarie a. c. la noul spaţiu muzeal din Palatul Primăverii – expoziţia permanentă “Casa Ceauşescu” – unde au avut prilejul să poarte un prim dialog. Între participanţi s-au aflat: deputatul Dragoş – Gabriel Zisopol, chestorul Camerei Deputaţilor, preşedintele Uniunii Elene din România; Béla Dan Krizbai, vicepreşedintele Institutului Cultural Român; Silviu Feodor, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România; Gabriela Alina Andrei, director adjunct al Centrului pentru Tineret al Municipiului Bucureşti; Georgiana Onoiu, şef secţie Tezaurizare patrimoniu cultural la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti; Roxana Amzăr Gheorghe, realizator la Televiziunea Română, Secţia Alte Minorităţi; Tamara Susoi, şef serviciu Marketing şi promovare spectacole la Teatrul Odeon; Susana Pletea, director editorial la Grupul de presă Burda România.
Reuniunea a fost deschisă cu un salut de bun venit de Adina Renţea, director al expoziţiei parmanente “Casa Ceauşescu”, după care Daniela Popescu, preşedintele Asociaţiei Alumnus Club UNESCO, a prezentat activităţile şi calendarul proiectului Future Folk, modul de lucru preconizat, bazat pe competenţă, talent şi colegialitate. S-a subliniat că aproape 90% din bugetul proiectului este acoperit de grantul câştigat de la AFCN, o instituţie care sprijină activ iniţiativele culturale de valoare. Doamna Popescu a subliniat de asemenea că proiectul este dedicat Centenarului Unirii, arătând că minorităţile naţionale au fost şi sunt parte integrantă a societăţii româneşti. Future Folk este totodată o contribuţie românească la Anul european al patrimoniului cultural – 2018, precum şi la iniţiativele UNESCO, binecunoscute şi apreciate pe plan mondial, de salvgardare şi punere în valoare a patrimoniului cultural din toate statele.
Foarte plăcută a fost întâlnirea partenerilor cu Carmen Emanuela Popa, doctorand în design la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, autoarea produsului cultural original propus de Future Folk – o colecţie avangardistă de design vestimentar inspirat de costumele tradiţionale, colecţie ce va fi lansată la Palatul Parlamentului în luna iunie, iar apoi va lua forma unei expoziţii itinerante la Muzeul Satului din Bucureşti, la Ploieşti şi Tulcea. Atentă la simbolistica şi filosofia din spatele fiecărui obiect, al fiecărui motiv de inspiraţie, Carmen Emanuela Popa doreşte să lanseze prin creaţiile ei o invitaţie la comunicare şi înţelegere între oameni.
Prin comentariile şi propunerile lor, cei prezenţi au adus elemente noi acestei iniţiative, care porneşte la drum cu toate şansele de a fi o reuşită. Expoziţia – performance Future Folk, ea însăşi rezultatul unui exerciţiu intercultural, se doreşte a fi o dovadă vie a faptului că diversitatea este o resursă inepuizabilă de inovaţie şi creativitate într-o societate în care există înţelegere şi respect faţă de valorile fiecăruia.
Colecția FUTURE FOLK, semnată de designerul Carmen Emanuela Popa, este o osmoză stilistică între vestimentația specifică identității populare românești și a minorităților naţionale din România, pe de o parte, și obiectul vestimentar contemporan, pe de altă parte. FUTURE FOLK se particularizează ca entitate distinctă, cu un puternic impact vizual, prin reducție cromatică, stilizare dar și diminuare sau augmentare a formelor, prin joncțiuni antitetice de elemente ca: motive florale, geometrice etc., ce vor fi doar sugerate, apelându-se la tehnici picturale și de vopsire, imprimare, colaj.
Colecția va reliefa elemente grafice întâlnite în costumele populare în paralel cu structuri de inspirație vegetală stilizate, convergând în diferite cazuri la o abstractizare a formelor. Accentele cromatice sunt puternice, de la tonuri plenare de roșu arnică și burgund la nuanțe de piatră de var, până la negru profund, toate pe o bază originară de culoare albă.
Texturile materialelor sunt de aspect pânzeturi pline în combinație cu organza, dantelă și materiale neconvenționale. De asemenea, o serie de aplicații, mostre prelevate din costumele originale, vor face subiectul unor colaje textile, pentru a conferi un plus de identitate noului obiect creat. Intervențiile grafice de tip paint brush vor fi realizate cu o serie de coloranți textili, în nuanțe de roșu, alb, argintiu, pe suprafețe tratate prin vopsire, transparente sau direct pe suportul materialităților de bază ale obiectului vestimentar.
O serie de accesorii vor fi create din materiale textile de tip pânză de bumbac, mătase dar și țesături neconvenționale, cu aspect old steel, pentru o dinamizare a contextului compozițional, ele având, în cele mai multe cazuri, și rol de migrare a unui element cu caracter specific de la o cultură la alta.
Conceptul colecției va fi transpus într-o pledoarie vizuală de dans contemporan. Imaginile noilor creaţii vor fi cuprinse în Catalogul de prezentare, alături de schițele originale ale colecției FUTURE FOLK, semnată Carmen Emanuela Popa.
https://www.femeia.ro/cariera/future-folk-la-debut-valori-si-simboluri-ale-costumului-traditional